FEMA: Trebuie să facem mai mult să îmbunătățim siguranța rutieră

Cum stau țările din Europa la siguranță rutieră?

În raport cu deceniul precedent, țările din Europa au remarcat o reducere a deceselor din accidentele rutiere, însă această tendință nu apare peste tot. Media la nivel european este o reducere de 15 procente a deceselor din accidente rutiere în raport cu decada precedentă în aceeași țară.

În Slovacia și în Țările de Jos, au fost raportate creșteri de până la 20 de procente, în timp ce în Spania a fost o creștere de 6 procente a deceselor cauzate de accidentele rutiere.

Cea mai mare reducere a deceselor din accidentele rutiere a venit în Polonia, cu o scădere de 44%, dar asta nu a făcut statul respectiv să ia un premiu, din moment ce încă are șosele destul de periculoase în raport cu alte țări din zonă.

Nu mai puțin de 16 țări din Europa, printre care și România, au avut o reducere mai mare decât media europeană a deceselor din accidente rutiere, obținând o scădere mai mare de 16 procente. Ne referim la Luxemburg, Norvegia, Lituania, Belgia, Slovenia, Finlanda, Grecia, Estonia, Cehia, Croatia, Cipru, Serbia, Letonia, Danemarca, Ungaria și România, așa cum am relatat mai sus.

Cea mai sigură țară pentru utilizatorii drumurilor publice în 2023

Norvegia se poate mândri cu această titulatură, deși nu a câștigat nicio distincție specială în această direcție, deoarece are 20 de decese din accidentele rutiere la un milion de locuitori. Țări precum Danemarca, Elveția, Malta, Regatul Unit, Germania, Irlanda și Finlanda au până la 35 de decese la milion.

Între timp, în Estul Europei, mortalitatea pe drumurile din Bulgaria este de 82 la milion în 2023, iar în România este de 81 la un milion de locuitori, deci de patru ori mai mare ca în Norvegia.

Cu toate acestea, există țări în care mortalitatea în accidente rutiere a crescut față de anii trecuți, aici fiind cazul Spaniei, Slovaciei și Regatului Țărilor de Jos, cu valori mai mari în 2023 față de 2013, deși au fost scăderi în acest interval.

În cazul ultimei țări din lista de mai sus, problema a fost explicată prin creșterea fatalităților în rândul cicliștilor. Situația este mai complexă decât pare la prima vedere. De ce? Mai există o corelare în Olanda, anume faptul că mai mult de jumătate din decesele din accidentele rutiere erau persoane trecute de 60 de ani, situație care devine din ce în ce mai frecventă în ultimii ani pentru această țară, iar creșterea vârstei medii a populației doar va duce la înrăutățirea problemei dacă nu sunt luate măsuri.

Pe de o parte, vârstnicii sunt mai vulnerabili decât cicliștii mai tineri în cazul unui impact, iar situația lor în urma unui accident nu devine mai ușoară dacă sunt implicate și alte afecțiuni.

Olandezii vor să reducă riscurile la care sunt supuși cicliștii printr-o transformare de infrastructură ca să fie mai ”iertătoare” pentru aceștia, dar și reducerea vitezelor permise în orașe pe străzile problematice. Alte măsuri conexe implică un sistem progresiv de amendare și creșterea controalelor pentru consumul de alcool și alte substanțe interzise la volan.

Ce s-a întâmplat în Finlanda?

Marea câștigătoare a programului Road Safety Performance Index a fost Finlanda. Țara a fost premiată pentru progresul demonstrat în siguranță rutieră în ultimul deceniu.

Pe lângă reducerea considerabilă a deceselor din accidentele rutiere, Finlanda a implementat un program unic ce vizează studierea tuturor circumstanțelor care au dus la un accident rutier fatal. Discutăm aici despre concluzii detaliate, nu simpla ”neadaptare a vitezei la condițiile de mers”, așa cum se întâmplă adesea în accidentele de la noi.

Finlanda a luat 103 măsuri pentru a-și îmbunătăți siguranța rutieră, iar acestea se manifestă și prin reducerea cu 28 procente a deceselor pietonilor în urma accidentelor rutiere. Acest lucru a fost posibil atât prin introducerea mai multor zone urbane în care se circulă cu maximum 30 km/h, dar și prin disciplina pietonilor.

Finlanda nu se va opri aici, țintind să aibă zero decese sau răniri serioase în accidente rutiere până în 2050. Măsurile pe care le vor lua merg de la școli și ministere, până la poliție și diferite organisme independente.

Practic, finlandezii au înțeles că nu este suficient să introduci limite de viteză pe anumite secțiuni de drum și apoi să aplici amenzi celor care le încalcă, fiind necesar să educi toți utilizatorii drumului, de la mic la mare, cu privire la riscurile la care se supun și cum le pot reduce în viața de zi cu zi.

Ce soluții propun specialiștii pentru a reduce decesele rutiere?

În 2023 au fost 20.418 decese pe vehicule motorizate pe două roți la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit raportului ETSC, adică European Transport Safety Council.

În raport cu 2022, este o scădere de doar un procent, deci de șase ori mai mică față de cât ar fi trebuit să fie ca să avem o reducere de 50% a deceselor din accidente rutiere până în 2030, obiectiv demarat în anul 2000.

ETSC propune transformarea ABS-ului în dotare obligatorie și pe motocicletele de sub 125 cmc, nu doar pentru cele ce trec de această cilindree, așa cum este din 2016 până în prezent. Interdicția vizează doar modelele noi, deci cele existente vor putea fi vândute în continuare fără restricții.

Date citate de ETSC arată că au decedat 3.891 de persoane în 2021 în Uniunea Europeană în timp ce foloseau o motocicletă sau moped, iar 90% din decese sunt reprezentate de bărbați. Valorile sunt cu 25% mai mici față de anul precedent, cu toate că decesele din toate celelate accidentele rutiere au scăzut cu o treime în aceeași perioadă, deci este o problemă cu această categorie de vehicule.

Raportul propune inspecții tehnice obligatorii pentru toate motocicletele și mopedele, precum și o mai bună gestionare a limitelor de viteză și aplicarea acestora de către utilizatorii acelor vehicule în țările UE. Totodată, producătorii de automobile, autoutilitare și camioane ar trebui să își îmbunătățească sistemele de detecție a motocicliștilor, inclusiv frânarea autonomă de urgență, notează ETSC.

Studiind cifrele din Grecia, profesorul George Yannis de la Universitatea Tehnică din Atena, a notat pentru Federația Internațională de Motociclism că anul 2022 a adus peste 3.800 de decese în rândul vehiculelor motorizate pe două roți, iar aceste 3.800 de persoane au reprezentat 19 la sută din toate decesele din accidente rutiere în anul respectiv.

Profesorul elen a explicat că sunt necesare mai multe măsuri pentru a reduce fatalitățile, printre care se numără limită de 30 km/h în oraș, implementarea de infrastructură ”iertătoare” pentru cei care folosesc aceste vehicule, campanii promoționale de siguranță și îmbunătățirea vizibilității motocicletelor și a scuterelor.

Raportul ETSC a notat și propuneri speciale pentru Grecia și Cipru, țări în care portul căștii de protecție este o problemă cunoscută, ce trebuie schimbată întâi de rideri, iar autoritățile ar trebui să aplice legea pentru a se asigura că acest lucru se și întâmplă.

Livratorii sunt în fața furtunii perfecte

Riscuri mari au în față și livratorii, arată raportul ETSC, ce notează o ”furtună perfectă” de factori: graba de a efectua livrări, lipsa echipamentului de protecție, neglijarea stării vehiculelor și distragerea atenției adusă de aplicațiile de smartphone pun în pericol toți livratorii pe două roți, fie ele monitorizate sau nu. La rândul lor, livratorii reprezintă un pericol pentru utilizatorii de drum vulnerabili, cum ar fi cicliștii, vârstnicii și copiii.

Cifrele nu mint

Cele mai multe decese din accidente rutiere la nivelul anului 2020 implică impactul dintre o motocicletă și un autoturism, urmate îndeaproape de o motocicletă și niciun alt vehicul. În comparație cu motocicletele, mopedele sunt de șase ori mai puțin implicate în asemenea accidente fatale potrivit datelor citate de studiul ETSC.

În procente, 41% dintre decesele motocicliștilor în accidentele rutiere implicau impactul cu un automobil, iar același procent se aplică și pentru utilizatorii de mopede. Totodată, aproape 40% din decesele în accidente rutiere pentru aceste două categorii de vehicule, motociclete și mopede, au avut situații în care respectivul vehicul era singurul implicat în coliziune.

Ce spune secretarul general FEMA?

Simpla interdicție a motocicletelor sau a mopedelor nu este soluție la această problemă, cum nu este nici restricționarea accesului la acestea. În schimb, trebuie să ne uităm la modelul Finlandez și să învățăm din fiecare accident și apoi să luăm măsuri.

Nu trebuie să ne punem încrederea oarbă în funcții automate pentru motociclete și mașini, deoarece avem multe alte probleme de rezolvat până atunci. Avem suprafețe de drum cu diferite probleme, de la gropi la zone aluneccoase, ce aduc provocări distincte pentru cei care merg pe două roți.

Totodată, există numeroase bariere și obstacole la marginea drumului care sunt instalate în maniere nesigure pentru motocicliști. Este necesară armonizarea standardelor în domeniu și aplicarea unei soluții care să fie sigure atât pentru motocicliști, cât și pentru automobiliști. Mai multe despre aceste măsuri puteți citi în proiectul FEMA-SMC ”Safer roads for motorcycles”.