Ce motociclete și scutere preferă românii?
Cum a crescut piața moto locală și de ce?
România accelerează când Europa frânează: +38% la motociclete noi în prima jumătate a lui 2026
ANALIZĂ DE PIAȚĂ bazată pe datele DGPCI în perioada ianuarie-iunie 2026 versus 2025
Piața moto din România continuă să crească în prima jumătate a lui 2026, în timp ce piețele din Europa înregistrează scăderi.
Datele oficiale DGPCI confirmă ceea ce vedem de ceva vreme: în România se cumpără tot mai multe motociclete și scutere. După un 2024 și un 2025 cu rezultate record, anul 2026 pare să aducă o nouă creștere importantă. Rezultatul este remarcabil și din punct de vedere procentual: o creștere de 38% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din anul precedent.
În tot acest timp, piețele mature din Europa, care în mod tradițional generează volume mari, au înregistrat scăderi importante. Privind primele piețe europene în contextul implementării normei Euro 5+, Germania a consemnat o scădere de 36%, iar Franța una de 16% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
În România au fost înmatriculate 7.874 de motociclete noi din categoria L3e în primele șase luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 37,7%. Piața second-hand a adăugat alte 5.084 unități, în creștere cu aproximativ 2%, ceea ce a dus totalul înmatriculărilor la peste 12.900 de unități în prima jumătate a anului.
Această evoluție este rezultatul combinat al legii 125B, al programului Rabla Moto și al nevoii tot mai mari de soluții de mobilitate într-un trafic urban aglomerat.
Cifrele care contează
- Motocicluri L3e noi: 7.874 unități (+38%)
- Second-hand: 5.084 unități (+2%)
- Motocicluri electrice noi: 237 unități, față de 943 în aceeași perioadă din 2025
Dacă eliminăm din analiză segmentul electric și privim doar motocicletele noi cu motoare termice, creșterea este și mai spectaculoasă: de la 4.774 la 7.637 de unități, adică aproape 60%.
Fiecare lună din 2026 a depășit rezultatul lunii corespunzătoare din 2025, cu excepția lui februarie, unde valorile au fost aproape identice. Luna iunie a fost cea mai puternică din intervalul analizat, cu 1.728 de motociclete noi și aproape 3.000 de înmatriculări totale.
Europa și România în segmentul moto
Datele ACEM arată că primele cinci piețe europene – Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie – au însumat aproximativ un milion de motociclete, în scădere cu 12,9%. Germania a scăzut cu 36%, Marea Britanie cu 19%, Franța cu 16%, iar singura excepție notabilă a fost Spania, cu o creștere de 8%.
Explicația principală este reprezentată de efectul normei Euro 5+, care a determinat dealerii din multe țări să preînmatriculeze masiv stocurile înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli. România nu a trecut prin acest fenomen la aceeași scară, iar creșterea de aici este alimentată în principal de cererea reală.
Efectul 125B: pentru mulți, scuterul a devenit al doilea vehicul al familiei
Legea 118/2024, cunoscută drept 125B, permite șoferilor care dețin permis categoria B de cel puțin trei ani și au împlinit 24 de ani să conducă motociclete și scutere de maximum 125 cmc și 11 kW, cu transmisie automată, după un curs practic de 10 ore.
Piața a reacționat imediat. Honda PCX 125 a depășit 580 de unități și a devenit cel mai înmatriculat vehicul nou pe două roți din România. Piaggio Liberty 125 ABS a crescut de la 38 la 220 de unități, iar Yamaha și-a consolidat puternic prezența în segment prin RayZR 125. Kymco a intrat în top prin modelele Skytown și Dink X, iar Daytona a urcat la 132 de unități cu modelul Flert 110.
Șapte dintre primele zece modele noi înmatriculate în România sunt acum scutere sau motociclete de 125 cmc cu transmisie automată. Acesta este segmentul care atrage noii utilizatori și generează cea mai mare parte a creșterii pieței.
Scuterul de 125 cmc a devenit pentru mulți români o soluție practică la probleme reale: trafic aglomerat, dificultăți de parcare și costuri tot mai ridicate. Se observă deja tendința ca mulți dintre cei care încep cu 125B să își dorească ulterior obținerea permisului categoria A.
Fenomenul CFMOTO
Honda rămâne liderul pieței cu 1.423 de unități și o cotă de aproximativ 20%. Totuși, povestea anului este CFMOTO, care a ajuns la 1.239 de unități și o creștere de peste 100% față de anul precedent.
Pe următoarele poziții se află Yamaha, Piaggio, BMW, Kymco, Kawasaki și SYM. Aproape toate aceste mărci au înregistrat creșteri importante.
Succesul CFMOTO se bazează în principal pe modelele 450MT, 450CL-C și 700MT. Modelul 450MT a rămas cea mai vândută motocicletă din România, cu 204 unități înmatriculate. De asemenea, modelul 125NK a crescut de la 5 la 105 unități, demonstrând extinderea brandului și în segmentul de acces.
Și alți producători profită de această evoluție. Voge, brandul premium al grupului Loncin, a crescut de la 19 la 271 de unități, impulsionat în principal de scuterul adventure SR1 ADV 125.
Clasa de mijloc duduie, litrajele mari încetinesc
Motocicletele din clasele 301–500 cmc și 501–750 cmc au crescut cu peste 50%, fiind printre cele mai dinamice segmente ale pieței. Aici se confruntă modelele adventure și touring de cilindree medie, preferate de posesorii permisului A2 și A.
Royal Enfield și-a dublat vânzările, în timp ce segmentul motocicletelor foarte mari a început să încetinească. Categoria 1.001–1.300 cmc este singura aflată în scădere, iar motocicletele de peste 1.300 cmc cresc mult sub media pieței.
Piața românească nu se dezvoltă prin vânzarea unor motociclete extrem de scumpe, ci prin extinderea bazei și a segmentului de mijloc.

Acesta este doar unul dintre articolele pe care ți le-am pregătit în Revista motoADN. Este o revistă gratuită pe care o poți comanda în format tipărit sau o poți citi gratuit dând click pe butonul de mai jos. Poți face asta chiar acum apăsând pe butonul de mai jos.
Harta României pe două roți
Cine pierde?
La prima vedere, segmentul electric pare să se prăbușească, de la 943 la 237 de unități. Totuși, rezultatele din 2025 au fost influențate covârșitor de un singur jucător care a generat un volum neobișnuit de mare într-o perioadă scurtă.
Privit fără această anomalie statistică, segmentul electric continuă să crească. Zeeho a urcat de la 17 la 94 de unități și deține deja peste 40% din segment, iar VMoto, Talaria și Stark au consemnat de asemenea creșteri importante. Totuși, piața moto electrică rămâne foarte mică în România.
Harta României pe două roți
Bucureștiul rămâne centrul pieței, cu 2.669 de motociclete noi și 41% din totalul național. Împreună cu Ilfovul, depășește jumătate din piața românească.
Creșterile procentuale cele mai mari au fost înregistrate în Maramureș, Mureș, Brașov și Prahova. Aceste date sugerează că dezvoltarea pieței se extinde treptat din zona Capitalei către restul țării și că apar constant motocicliști noi, nu doar cumpărători care migrează între piața SH și cea nouă.
Piața second-hand
Piața SH a rămas aproape neschimbată, cu 5.084 unități. Honda, Yamaha, Kawasaki și Suzuki continuă să domine segmentul, iar BMW R 1200 GS rămâne cel mai popular model importat.
Un fenomen interesant este scăderea importurilor de motociclete de 125 cmc rulate. Mulți cumpărători aleg acum modele noi, ajutați de programul Rabla și de oferta largă de produse accesibile.
În loc de concluzie
Două măsuri au avut un impact major asupra motociclismului românesc: legea 125B și programul Rabla Moto. Prima a adus oameni noi pe două roți, iar a doua a făcut motocicletele mai accesibile.
În timp ce multe piețe europene au înregistrat scăderi, România a devenit una dintre cele mai dinamice piețe moto de pe continent. Întrebarea pentru 2027 nu este dacă noii utilizatori de modele 125 cmc vor rămâne pe două roți, ci câți dintre ei vor face pasul către categoria A și motociclete mai mari.
Cifrele din 2026 sugerează că procesul a început deja.





















