Cum stăm cu accidentele rutiere în România potrivit statisticilor?
Care sunt principalele cauze ale accidentelor rutiere grave din România?
Avem drumuri cu 4,3% mai sigure. Ne ajunge?
Câte accidente rutiere au avut loc în România și de ce?
Potrivit Buletinului de Siguranță Rutieră, drumurile din România au fost cu 4,3% mai sigure în 2024 față de 2023. Îmbunătățirea este peste nivelul mediu UE, dar avem cele mai periculoase drumuri din toată uniunea.
Începem cu veștile bune – a scăzut mortalitatea pe drumurile din România, de la 81 de decese/milion de locuitori în 2023 la 77 decese la un milion de locuitori în 2024. Evoluția este clară, de 4,3% , în timp ce media UE este de 2,2%. Pare că suntem pe drumul cel bun, doar că avem cea mai mare mortalitate în accidentele rutiere din toate statele din Uniunea Europeană.
Spre comparație, cea mai sigură țară din Europa la nivel de drumuri este Norvegia, unde mortalitatea rutieră este de 16 decese la milionul de locuitori. Suedia e pe locul doi, având 20 de decese raportate la milionul de locuitori în 2024. Observați că dacă le adunăm valorile avem jumătate din statistica din România, da? În ceea ce privește Uniunea Europeană per ansamblu, mortalitatea a scăzut de la 46 la 45 de decese la milionul de locuitori în 2024.
Dinamica accidentelor rutiere în România anului 2024
În medie, în fiecare zi a anului 2024 au avut loc 12 accidente rutiere grave. Totalul ajunge la 4.235 de accidente rutiere grave, ceea ce reprezintă o scădere de 6,5% față de 2023. Indicele de mortalitate a fost de 34,9% în 2024, similar cu anul precedent. Practic, media aceasta arată și 4 decese pe zi din accidente rutiere în România în 2024 și 9 răniți grav. Statisticile nu includ și decesele care survin după mai multe zile de spitalizare.
Cel mai mare număr de accidente rutiere grave a avut loc în mediul rural, unde s-au produs 38,8% din totalul anual. Tot acolo a fost și un indice de mortalitate de 37,1%, aproape dublu față de cel din mediul urban. Accidentele grave de pe drumurile din afara localităților au avut un indice de mortalitate de 55,8%. Ce înseamnă asta? Atunci când au avut loc accidente grave în afara localităților, acestea s-au și soldat cu un deces în aproape jumătate din cazuri, pe când în mediul rural au fost aproape patru decese la zece accidente, respectiv două decese la zece accidente în mediul urban.
Cât despre mortalitatea accidentelor rutiere, aceasta este legată și de faptul că aproape o treime dintre acestea s-au produs prin lovirea unui pieton.
A doua categorie de evenimente ca număr a fost coliziunea laterală, ceea ce a produs 12,8 % din accidentele grave, urmată de coliziunea frontală, responsabilă pentru 11,6 % din accidentele grave din 2024. Lovirea unui obstacol în afara carosabilului a reprezentat 9%din totalul accidentelor rutiere grave, deci 382 de evenimente în 2024.
Principala cauză de accident rutier grav a fost neadaptarea vitezei la condițiile de drum, urmată de traversarea neregulamentară a pietonilor și abaterile bicicliștilor. Locurile 4 și 5 au revenit neacordării de prioritate pietonilor și neacordării de prioritate vehiculelor. Indisciplina pietonilor a dus la 773 de accidente rutiere grave în 2024, pe când nerespectarea regimului legal de viteză a fost cauza pentru 680 de accidente rutiere grave.
Când sunt drumurile noastre mai periculoase?
Statisticile spun că perioada cea mai periculoasă din an, adică cea în care crește numărul de accidente rutiere grave, este între lunile aprilie și iulie. Aceasta acoperă o bună parte din ceea ce mulți consideră vârful sezonului moto în țara noastră, deci avem un motiv în plus să fim mai atenți la fiecare drum, în caz că nu aveați suficiente.
Contrar impresiei populare referitoare la pericol, 92,1%din evenimentele rutiere grave au avut loc în condiții meteo normale, iar 83,8%din accidentele grave din 2024 au avut loc pe carosabil uscat. Deși mai puțin numeroase, accidentele în condiții meteo dificile au un nivel mai mare de victimizare, adică rezultă mai multe decese din acestea. Mai important este faptul că accidentele grave produse prin nerespectarea regulilor în tunel și la trecerea de calea ferată au avut un indice de mortalitate de 100%.
Ce e de făcut?
Bărbații reprezintă trei sferturi dintre persoanele care au decedat în accidentele rutiere grave și două treimi dintre cei care au suferit leziuni grave în accidentele rutiere. Mai mult decât atât, 88% dintre victimele decedate provenind din categoria de vârstă 26-35 de ani erau de gen masculin. Totodată, 59%dintre victimele decedate în 2024 și 47,6%dintre victimele cu rănire gravă au fost implicate cu vinovăție (principală) în producerea accidentelor rutiere.
Conducătorii de vehicule motorizate cu două roți au reprezentat 11,1%din totalul victimelor din accidentele rutiere din România în 2024. Bicicliștii au reprezentat 10,3%, șoferii au fost 22%, pasagerii au prezentat 24%și pietonii au fost cei mai în pericol, cu 29,5%.
Morala poveștii nu este ”nu fiți pietoni”, ci lăsați-vă loc să îi puteți ”feri” pe pietonii care ar putea să apară în față pe drum , mai ales în mediul rural. Acest loc despre care scriem nu înseamnă doar distanță față de eventualii pietoni de pe marginea drumului, ci și reglarea vitezei de circulație astfel încât să puteți evita un potențial impact. Indiferent ce vehicul conduceți atunci și chiar dacă aveți prioritate și dreptate.
Acesta este doar unul dintre articolele pe care ți le-am pregătit în Revista motoADN. Este o revistă gratuită pe care o poți comanda în format tipărit sau o poți citi gratuit dând click pe butonul de mai jos. Poți face asta chiar acum apăsând pe butonul de mai jos.
