Sunt Feodor.
Locuiesc în București, călăresc motociclete și, în restul timpului, muncesc.
E sâmbătă. O zi frumoasă de weekend. Am plănuit cu Florin să călărim prin țară.
Trebuie să ne întâlnim la 9, dar Florin e leneș. Întârzie, de obicei, cam jumătate de oră. Azi a întârziat doar un sfert.
Pornim către munți. Diminețile de noiembrie sunt reci, așa că ne-am îmbrăcat gros. Parcă umblăm cu ursu’.
După juma’ de oră ne îngheață degetele. 20 dintre ele. Ne oprim ca să le încălzim. Soarele a înțeles. Sângele e, din nou, lichid, ca uleiul din motor.
Încălecăm și îi dăm bice. Timp de doua ore, neîntrerupt. Șerpuim fiarele de sub noi cu încredere, cu pricepere, repede, prin inima munților.
Am ajuns în bătrânul Kronstadt. E arătos și hâd, vechi și nou, bogat și sărac.
„Oprește, bă, motoru’!” „Taci, bă, că l-am oprit. Îți chiorăie ție mațele.”
Mâncăm bucate cu animale de pe fundul mării, ca și cum Mediterana ar mușca, cu lăcomie, din țărmul Brașovului. Cugetăm că s-au amestecat neamurile. Lucru fără de întoarcere. Nu bem. Știți voi de ce.
Luăm la picior ulițele orașului. Lumea râde. Se veselește. Trebuie să fie o pricină.
Se face târziu. Acest târziu este etern în inima călărețului. Târziul, pentru el, este stihie, întuneric și frig, primejdie.
Sărim pe tinichele și o luăm, frenetic, înapoi, de unde am venit. Soarele se scufundă și, cu fiecare centimetru, mai ia un grad cu el.
Uneori, îmi vine gândul ca motocicliștii sunt ca vampirii în oglindă. Se tem de întuneric. Bila aia de lumină și căldură e cel mai bun prieten al drumului lor prin lume.
Acum, bila asta se stinge, incet, sub orizont, poate chiar înainte ca noi să ajungem acasă. Ne împrietenim cu gazul din ce în ce mai tare. Le călărim ca niște hoți de cai. Acum greșești, când ești ostenit și înfometat.
Azi, nu.
Râdem ca niște smintiți. Trăim. Nu știm de ce. Ce zei ne-au mai iubit și azi?
Măreața capitală e călduroasă. Bila de căldură încălzește piatra și, uneori, piatra rămâne așa până dimineața.
Mergem să ne încălzim mațele cu cafea, de parcă apa sărată din Sao Paulo scaldă țărmul Bucureștiului.
S-au amestecat neamurile pământului.
O zi bună.
Orice zi pe motocicletă e una bună.
