Cineva care trăiește începutul în motociclism ne recomandă
Pe Bogdan ne-am bucurat să îl cunoaștem prin intermediul paginii noastre de Facebook. Este începător, la primele lui ture, cum chiar el se prezintă, și ne-a împărtășit câteva idei pe care le-a desprins din experiența lui de până acum. Ne-a plăcut modul în care privește motociclismul – cu entuziasm, curaj, dar totodată cu responsabilitate și prudență – și ne-am dat seama că este unul dintre cei care pot ajuta dezvoltarea motociclismului la noi. Ne-am dorit, așadar, să publicăm sfaturile pe care le are pentru motocicliștii începători. De regulă, astfel de sfaturi vin de la cei cu experiență, ceea ce este firesc. Bogdan însă, și alții ca el, au un atu pe care ”experimentații” l-au pierdut – senzațiile, gândurile, temerile, entuziasmul, dorința de perfecționare pe care le simți doar la început sunt proaspete în mintea lor. Asta face ca experiența unui începător să fie chiar mai mult pe înțelesul altor începători decât ar putea fi învățăturile ”veteranilor”.
Sfaturile lui Bogdan:
– obișnuiește-te cu motocicletă, de la poziția pe ea, până la modul în care accelerează, modul în care frânează!!!, modul în care acționează frâna de motor etc.
– fără aiureli de genul ”uite cât mă inclin în curba”, ”uite cât de repede accelerez”, ”uite cum trec printre mașini”, wheelies etc. Chiar nu are rost! Mai bine mai încet și întreg decât repede și… Doamne ferește!
– mers cat mai mult cu motocicleta! Experiența se câștigă atunci când mergi, nu când te întâlnești cu prietenii și o admiră într-o parcare.
– privirea în față, în depărtare. Asigurare în oglinzi constant.
– exersat manevrele atunci când este posibil: ești singur într-o parcare goală, pe un drum drept unde nu circulă mașini, într-o curbă în care ai vizibilitate. Exersezi o inclinare, counter-steering, frânare de urgență, mers la pas etc.
– depășirea mașinilor oprite în coloană o fac la relanti, cu ambreiaj și ușor frână de picior, deci cu aproximativ 10km/h. La viteza asta, dacă te dezechilibrezi, e ușor să pui piciorul jos și, oricum, tot la același semafor te vei opri, chiar dacă ești primul. Dacă se face verde până ajung la capătul coloanei, rămân în spatele mașinii din față, care încă nu a plecat de pe loc.
– când se face verde, asigurare la mașinile care pot face stânga, la cele care pot trece pe roșu… poți pleca primul de pe loc, dar nu să prinzi 50km/h în prima secundă.
– la depășire/devansare, asigurare în oglinzi (amândouă) pentru a stabili poziția mașinilor din spate, semnal, asigurare la unghiul mort, eu mișc capul până când bărbia este în dreptul umărului și mă uit pe banda unde vreau să ajung. În momentul în care depășesc, accelerez pentru a preîntâmpina cazul în care mașina din spate accelerează din motive diverse. Evident că trebuie să fie suficient spațiu și pentru manevra de depășire și pentru o eventuală frânare (de urgență).
– la intersecții, (de ORICE fel – cu prioritate, fără prioritate etc.) luat mâna de pe gaz (ușor) și, eventual, o frână ușoară de picior dacă este o mașină în spate, ca să poți semnaliza celuilalt că frânezi. Frâna de motor la motocicleta este mai puternică decât la mașină și s-ar putea să-l iei prin surprindere pe cel din spate.
– la drum lung, trasee simple la început, eventual cu un prieten care este dispus să meargă cu tine la o viteză confortabilă ție. Nu în grupuri în care se aleargă cu 80-100km/h în localitate, pentru că nu o să te ajute cu nimic.
– fără nervi! O înjurătură în cască nu o aude nimeni, dar conflictele nu fac altceva decât să scadă atenția și concentrarea atât de prețioase în trafic. La nervi, poți să bagi mâna în gaz sau să scapi ambreiajul mai brusc și gata wheeli-ul…nu vrei asta!
– nu ne-am născut învățați așa că trebuie să avem răbdare, iar învățatul nu se oprește niciodată. Nici răbdarea n-ar trebui. 🙂
Drumuri frumoase!
