Un proiect inechitabil pentru comunitatea moto – analiza și propunerea motoADN
De curând, Primăria Municipiului București a propus dezbaterii publice un proiect de reglementare a traficului în capitală, cu scopul de a îmbunătăți calitatea aerului.
Salutăm inițiativa primăriei și apreciem punerea în discuție publică a acestui subiect. Abordări similare există în toate marile orașe europene, însă detaliile operaționale și formele de implementare fac diferența.
Asociația motoADN – Asociația pentru Dezvoltarea Națională a Motociclismului a analizat noile prevederi atât din perspectiva dezvoltării deplasării pe două roți, cât și a protejării intereselor celor care au decis să folosească acest mod de deplasare.
Ce vrea primăria
Conform acestui proiect, autovehiculele cu masa mai mică de 5 tone, reprezentând tot ce are motor și se deplasează pe roți – deci și motocicletele și scuterele – care circulă în interiorul Municipiului București se vor supune unei reglementări locale cu privire la protecția calității aerului.
Primaria definește o zona de protecție / control al calității aerului conform ilustrației alăturate, denumită ZACA.
Zona este descrisă în detaliu mai jos, iar ceea ce este important de mentionat însă este că reprezintă o suprafață importantă din zona centrală a orasului și se intersectează cu toate marile artere folosite pentru tranzitarea orașului. Practic, cei din afara capitalei nu au cum să treacă prin oraș fără a tranzita și această zonă.
Propunerea de reglementare inițiată de Primpria București introduce o serie de restricții de circulație, de luni până vineri, exceptând sărbătorile legale, între orele 7:00-22:00, în condițiile următoare:
a) pentru autovehiculele înmatriculate în București și judeţul Ilfov,
– cu norma de poluare Euro4, Euro5, Euro6 precum şi pentru autovehicule electrice sau hibrid, accesul este permis fără restricții pe întreg teritoriul municipiului.
– cu norma de poluare Euro3, accesul în zona centrală ZACA este permis numai în urma achiziționării unei viniete electronice de tip Oxigen-C. În exteriorul zonei ZACA circulația nu este restricționată.
– pentru autovehiculele cu normă de poluare non-Euro, Euro1 și Euro2, accesul în zona centrală ZACA este interzis în intervalul menţionat. În exteriorul zonei ZACA circulația nu este restricționată.
b) pentru autovehicule înmatriculate în afara Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov,
– cu norma de poluare Euro3, Euro4, Euro5, Euro6 precum și cele hibrid și electrice, vor putea circula atât în interiorul, cât și în exteriorul zonei centrale ZACA în urma achiziționării unei viniete electronice Oxigen-B
– pentru autovehiculele cu norma de poluare non-Euro, Euro1 și Euro2, accesul în zona centrală ZACA este interzis în intervalul menţionat. Este permis însă accesul în municipiul București în afara zonei ZACA în urma achiziționării unei viniete electronice de tip Oxigen-B
Toate aceste restricții se aplică începând cu 1 ianuarie 2020.
Costuri pentru proprietarii auto – venituri pentru primărie
Conform acestui proiect, cele două vignete disponibile – Oxigen-B și Oxigen-C pot fi achiziționate pentru o perioadă de minim o zi și maxim 1 an, având următoarele costuri:
– Oxigen-B : 1 zi – 10 lei, 1 lună – 200 lei, 6 luni – 1.100 lei, 12 luni – 1.900 lei
– Oxigen-C: 1 lună – 75 lei, 6 luni – 500 lei, 12 luni – 900 lei
Cum în București estimăm că sunt maxim 500.000 de mașini ce s-ar încadra la categoria de vignietă Oxigen-C, înseamnă că venitul anual al primăriei ar fi de aproximativ 5 mil. eur.
În ceea ce privește tranzitul prin București al autovehiculelor înmatriculate în alte județe, estiamăm un număr de 3 mil de zile de tranzit adica un venit totul pentru primărie de aproximativ 9 mil de eur
Venitul total al primăriei din aceasta acțiune ar fi de aproximativ 14 mil de eur pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 1% din bugetul anual al capitalei, buget ce este de 1.400 mil eur. Ar fi interesant de văzut la ce va folosi primăria banii din această taxa dar aici este alta discutie.
Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA)
- suprafață de 10.000 m2
- ocupa zona centrală și principalele artere ce traversează Bucureștiul
Este clar pentru toată lumea că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și că este nevoie de o inițiativă îndrăzneață și eficientă prin care aerul să redevină respirabil. Cele mai multe orașe din Europa au reguli stricte și sănătoase în această privință. Măsura propusă pentru îmbunătățirea situației trebuie însă coroborată cu alte măsuri pentru a da rezultate. Altfel, poluarea rămâne aceeași, dar crește bugetul primăriei.
Măsuri colaterale ar fi:
– îmbunătățirea transportului în comun;
– încurajarea mijloacelor de transport alternative – biciclete, scutere și motociclete
– locuri de parcare speciale pentru cei ce folosesc două roți
Poziția motoADN – Asociația pentru Dezvoltarea Națională a Motociclismului
Deși ideea proiectului este una foarte bună, implementarea lasă de dorit. Ar fi multe aspecte de discutat, dar o să ne referim strict la cel care este legat de activitatea asociației care are ca parte din misiune protejarea intereselor motocicliștilor.
NU vom comenta motivul pentru care autovehiculele de transport nu au o taxă diferențiată, cel pentru care companiile de taximetrie nu au o taxă diferențiată sau motivul pentru care mașinile Patriarhiei Române sunt scutite de la plata acestei taxe.
Din punct de vedere al celor ale căror interese vrem să le protejăm – posesorii de motociclete și scutere – considerăm că echivalarea motocicletelor și scuterelor cu autoturismele, în toate aspectele, nu este potrivită și corectă, fiind chiar discrimatorie din următoarele motive:
1. normele de poluare EURO sunt diferite la motociclete față de cele de autoturisme. Chiar dacă toate au denumiri ca Euro1, 2, 3, 4, 5, 6, acestea nu pot fi comparate cu fidelitate între ele. La autoturisme, norma, în prezent, este Euro6, iar la motociclete este Euro4 și, din 2020, se va trece la Euro 5. Norma Euro5 la motociclete are un grafic de poluare asemănător (sau chiar mai redus, dacă luăm în calcul toți poluanții) cu Euro6 la autoturisme.
2. calitatea aerului este afectată mult mai puțin de motociclete și scutere. Este necesar să menționăm de la început că poluarea și calitatea aerului sunt doi termeni diferiți. În timp ce poluarea se referă doar la compuși chimici, calitatea aerului se referă și la particule solide rămase în suspensie, precum cele generate de folosirea placuțelor de frână sau cele generate de uzura pneurilor la rulare și frânare.
Cele mai recente studii pe tema calității aerului concluzionează că motocicletele și scuterele au un impact scăzut asupra calității aerului (CQA), impact ce este chiar mai mic decât cel al autoturismelor electrice și hibride care, la rândul lor, se situează sub cel al autoturismelor ce respectă normele de poluare EURO6c RDE.
Unul dintre aceste studii este cel realizat de ANSAS (Agenția Franceză pentru Sănătate și Mediu) și publicat în iunie 2019: “Particules de l’air ambiant extérieur – Impact sur la pollution atmosphérique des technologies et de la composition du parc de véhicules automobiles circulant en France – 2019”. Întregul studiu, cu toate detaliile tehnice, are peste 200 de pagini, dar concluziile privind impactul asupra mediului sunt structurate în anexă. În câteva pagini este redat un set de date și de grafice comparative între coeficienții de calitate a aerului (CQA) ai diverselor tipuri de autovehicule. Acest coeficient reprezintă măsura în care folosirea unui anumit tip de autovehicul afectează calitatea aerului.
Măsurarea emisiilor din gazele de eșapament și abraziunea frânelor
- TR1 – Reglementările Euro 5 pentru autoturisme și vehicule comerciale ușoare și EURO V pentru vehicule grele, autobuze și autocare;
- TR2 – Reglementările Euro 6a și b pentru vehicule comerciale de pasageri și ușoare și EURO VI pentru vehicule grele, autobuze și autocare;
- TR4 – Regulamentul Euro 6c (cu proceduri RDE – Real Driving Emission)
- TR3 – Vehicule electrice și hibride (Ipoteze: Vehicule hibride și electrice, Ipoteze: Emisiile hibride sunt cu 30% mai mici decât vehiculele termice);
- TR5 – Directiva 168/2013 pentru 2 roți, 3 roti și cvadricicluri, Euro 4 (între 2016 și 2018) și Euro5 (în 2020 sau 2021);
- CQA – Certificat Qualité de l’Air (CQA) sau Crit’Air– factor de comparare calculat pe baza emisiilor .
- NO2 – Dioxid de azot;
- O3 – Ozon;
- PM10 – particule cu diametru mai mic de 10 m provenite din ardere si frânare
Concluzie: În viziunea ANSAS (Agenția Franceză pentru Sănătate și Mediu) motocicletele și scuterele omologate conform normelor EURO au cel mai mic impact asupra calității aerului.
3. Descurajarea folosirii motocicletelor și scuterelor, prin aplicarea acelorași taxe ca și în cazul mașinilor va duce la creștere substanțială a presiunii asupra rețelei publice de transport și a structurii rutiere. Oamenii vor plăti o singură taxă și se vor întoarce la folosirea mașinii în oraș.
Concluzie: 4 ≠ 2 => Solicităm tratament diferențiat pentru motociclete și scutere
Beneficiile scuterelor și motocicletelor sunt subliniate și de politicile europene favorabile utilizării acestora pentru creșterea mobilității, descongestionarea traficului și a parcărilor, folosirea chibzuită a infrastructurii, etc.
Considerăm că aplicarea unitară a hotărârii Primăriei Municipiului București ar fi o discriminare pentru utilizatorii de scutere și motociclete, atât în ceea ce privește aplicarea unor norme de poluare greșite, cât și folosirea unui tarif care nu reflectă faptul că o motocicletă afectează calitatea aerului într-un grad mult mai scăzut decât un autoturism.
De asemenea, tratamentul similar al motociletelor și scuterelor cu cel al autovehiculelor până la 5 tone ar fi o derogare de la practicile curente referitoare la taxarea utilizării motocicletelor – impozitele locale sunt mult mai mici dacă le comparăm cu o mașină, nu se platesc taxe de drum și nu se plătesc taxe de pod.
Luând în considerare toate argumentele de mai sus, propunerea asociaței motoADN este aceea de exceptare a motocicletelor și scuterelor de la aplicarea noului regulament al Primăriei Municipiului București.
Această propunere va fi trimisă și în atenția primăriei în perioada legală de consultare publică asupra acestei prevederi.
