Riscurile rămân. Distanțarea socială rămâne necesară.
Deplasarea pe 2 roți poate reduce riscurile
Ce putem folosi ca mijloace de transport după COVID-19?
În 24 aprilie, președintele Klaus Iohannis anunța că vom putea să ne deplasăm liberi în spațiile publice fără restricții de circulație și fără a trebui sa facem dovada motivului pentru care călătorim. Cu toate acestea, va trebui să purtăm pe termen nelimitat maști de protecție atunci când ne aflăm în spații publice închise sau în mijloacele de transport în comun.
Nimic nu va mai fi ca înainte de COVID-19
Se pare că noțiunea de „spațiu personal” nu va mai fi ca înainte pentru că, în definitiv, COVID-19 schimbă tot. Așa cum întreaga lume a fost schimbata de războaiele mondiale, acum, în secolul vitezei, pandemia de COVID-19 are același efect. Va trebui să învățăm să trăim altfel, să ne schimbăm obiceiuri și să ne obișnuim cu acest risc, total ignorat până acum. Conform declarațiilor experților în sănătate publică, nici călătoriile nu vor mai fi așa cum le știam. Chiar și când virusul COVID-19 va fi sub control, va trebui să luăm în considerare un risc de contaminare sau un nou val de pandemie, și asta pentru mult timp, dacă nu cumva pentru totdeauna.
Deja politicienii și experții medicali vorbesc despre societatea cu spațiul personal de 1 metru: o societate în care trebuie să ne distanțăm unul de celălalt în spațiul public, inclusiv în transportul public, școli, restaurante etc. Așadar ce vom folosi ca mijloace de transport după COVID-19?
Organizațiile europene precum cele de bicicliști și pietoni, organizațiile care militează pentru siguranța rutieră și cele de ecologiștii iau avânt și pledează pentru un status quo în transportul public. Deși chiar și aceste moduri de transport pot crea anumite probleme de distanțare socială, în special în zonele foarte aglomerate, pot fi totuși considerate ca fiind mai sigure prin comparație cu transportul în comun. Societatea și economia noastră au nevoie de transport de persoane și mărfuri, iar acest lucru se va schimba într-un fel sau altul atunci când restricțiile actuale vor fi parțial sau total ridicate.
Vom începe să călătorim din nou, dar CUM o vom face?
Turismul în afara țării se va relua mai greu și probabil va trebui să folosim ceea ce acum începe să se contureze sub numele de „ Pașaport de Sănătate”. Întrebarea este ”Ce se va întâmplă cu transportul personal de zi cu zi?”. Bunurile vor trebui transportate, iar oamenii trebuie să meargă la locul de muncă, la școală, la magazine și nu numai.
Să ne menținem distanța de siguranța în transportul public va fi foarte greu, mai ales în orele de vârf, dar și în stațiile de metrou, autobuz, sau în aeroporturi și gări. Ideea de bază a transportului public este că mulți oameni ocupă puțin spațiu, ceea ce implică apropiere. Dar acest lucru este ceea ce se presupune că va trebui să evităm în viața de zi cu zi. Capacitatea de transport public va scădea dramatic, cu până la 70% dacă trebuie să păstrăm o distanță de 1,5 metri unul față de celălalt. De fapt, se pune întrebarea dacă transportul public va mai fi accesibil în viitor, având în vedere faptul că deja este puternic subvenționat în majoritatea țărilor.
În aceste condiții ce alternative avem ca posibile mijloace de transport după COVID-19?
Pentru distanțe scurte, până în 3 km, mersul pe jos și mersul pe bicicletă sunt alternative foarte bune, plăcute și recomandabile. Nu reprezintă însă o soluție reală pentru distanțe mai mari de 7-10 km, cât parcurgem de obicei în orașele mai mari.
Transport public în Cluj
Metrou în București
Pentru astfel de distanțe este nevoie de mașină, motocicletă sau scuter. Asigurarea unei distanțe sociale de 1,5 metri este probabil cel mai ușor de realizat în mașină, cel puțin cât se deplasează doar șoferul, sau cel mult doi ocupanți, dacă vorbim de taxi sau de dus copii la școală. Dar această abordare va duce la alte probleme. Astfel, oamenii care vor trece de la transportul public la mașini cu un singur ocupant vor genera mai multe blocaje de trafic, probleme de parcare, probleme de poluare a aerului, emisiile de gaze cu efect de seră vor crește la valori mai mari decât erau înainte de COVID-19. În acest context, mașinile ocupă prea mult spațiu..
Motocicletele și scuterele reprezintă soluția viabilă
Din această nouă dilemă, avem o singură cale de ieșire: folosirea motocicletei sau a scuterului, pentru distanțe mai mari de 5 km, combinată cu mersul pe jos sau cu bicicleta sau trotineta pentru distanțe mai mici de atât.
Motocicleta sau scuterul permit păstrarea unui spațiu sigur față de alte persoane. Prin natura ei te face să folosești cască și gagula pentru protecție deasemenea folosești mânuși. Tot ce trebuie să faci este să te obișnuiești sa te cureți pe mâini cu o soluție dezinfectantă înainte de a îți pune mânușile. Dar din start, folosirea motocicletei îți aduce multe avantaje în ceea ce privește distanțarea socială dar arăți și respect față de toți ceilalți locuitori ai orașului prin faptul că nu ocupi atât de mult spațiu pe șosea ca atunci când mergi cu mașina.
Desigur nu vom putea trece toți la motociclete sau scutere, dar cei care putem haideți să o facem.
Motocicletele moderne au emisii poluante reduse și apar tot mai multe motociclete și scutere electrice. În multe țări este chiar posibil să mergi cu o motocicletă sau scuter de 125 cmc sau echivalent în kw pentru cele electrice, cu permis categoria B – nu înca în România.
Mai multe teste, făcute de la FEMA – Federația Europeană a Asociațiilor de Motocicliști, dar și de alte organizații, au arătat că motociclurile sunt de departe cea mai rapidă cale de deplasare urbană. De asemenea, este mai ieftin decât să folosești o mașină sau chiar transportul public și este întotdeauna disponibil. În unele orașe este chiar posibil să se utilizeze un moped electric într-un sistem de închiriere. Când mai multe persoane aleg un motociclu în locul autoturismului, acest lucru înseamnă că se face loc pentru alți participanți la trafic, cum ar fi bicicliștii și pietonii. Chiar și șoferii de vehicule rămași devotați mersului pe 4 roți au de câștigat: cercetările realizate de institutul belgian Transport & Mobility din 2011 au arătat că nu numai motocicliștii, dar și șoferii auto au profitat dacă o parte dintre aceștia au renunțat la autoturism pentru motocicletă sau scuter. Când 10% dintre șoferii auto au trecut la motociclete, totalul orelor de călătorie pierdute a fost redus cu până la 63%.
Pentru mărfuri, trebuie găsite și alte soluții, dar în special limitarea orelor de acces în oraș pentru vehicule de transport marfă, dar și reglemetarea folosirii de autovehicule de mici dimensiuni pentru livrări de marfă urgente în interiorul orașului.
Nu este cuantificat încă impactul COVID-19 asupra turismului. Ne-am obișnuit să stăm cu alte 180 sau mai multe persoane într-un avion, înghesuiți ore întregi, cu puțin spațiu, în care să ne mișcăm și să respirăm același aer. Dar cine mai vrea să facă asta știind că, dacă un alt călător este contaminat cu un virus, ar fi un miracol să nu se infecteze? Modul de a evita acest lucru este să folosim mai multe modalități individuale de a călători – putem merge cu propriul vehicul la locul de camping sau la un hotel.
Să înțelegem și să ne adaptăm
Luând în calcul ideea că vom putea călători liber în curând, probabil vor exista, cel puțin pentru o perioadă, limitări ale libertății noastre. Nu în distanță sau direcție, ci în modul în care călătorim ca urmare a nevoii de a ne distanța social. Capacitatea transportului public, a avioanelor și a altor mijloace de deplasare în comun va fi limitată și va trebui să trecem la mai multe vehicule personale. În același timp, consiliile municipale alocă mai mult spațiu pietonilor și bicicliștilor în detrimentul mașinilor și vehiculelor de marfă. Pentru transportul personal și parțial pentru transportul de marfă, alegerea logică o vor reprezenta vehiculele cu două roți (motociclete, scutere, biciclete electrice, trotinete electrice etc.).
Nu există o soluție perfectă pentru a găsi mijloace de transport dupa COVID-19 dar găsim inițiative care merită analizate.
La Bruxelles, centrul orașului va fi schimbat din prima zi a lunii mai 2020 într-o zonă cu 20 km / h, cu prioritate pentru pietoni și bicicliști.
Autoritățile rutiere și consiliile orașelor ar trebui să încurajeze utilizarea motociclurilor și să faciliteze utilizarea acestora, păstrând drumurile deschise pentru ele, să creeze locuri de parcare dedicate și să creeze o infrastructură de încărcare sigură pentru cele electrice. Folosirea unui mijloc individual de transport mic cu motor le permite oamenilor să călătorească în orașe, menținând în același timp distanța socială necesară și lăsând loc pietonilor, bicicliștilor și utilizatorilor altor tipuri de vehicule de micro-mobilitate.
Gând de final din autoizolare
Viața se schimbă și noi trebuie să ne adaptăm. Asta nu însemnă însă că nu putem găsi soluții și chiar oportunități chiar și în astfel de etape. Poate este impulsul de care aveam nevoie pentru a face schimbări pe care altfel le-am fi amânat inutil.
Ne este dor de plimbările noastre pe 2 roți, dar trebuie să realizăm că ne vom întoarce la ele și poate chiar vom descoperi că vor însemna altceva și tot mai mulți prieteni ni se vor alătura – fie cuminți aliniați la semafor, fie în plimările de weekend și de vacanță.
Inițiativele motoADN
Este momentul să amintim de inițiativa motoADN trimisă deja către primăriile din București și Iași, referitoare la încurajarea folosirii motocicletelor în oraș – mai multe detalii aici.
De asemenea, trebuie să reamintim și să apreciem inițiativa Ministerului Mediului de a include motocicletele în programul RABLA – deși a fost o măsură luată înainte de pandemie, este posibil să fie una din cele care să facă diferența de acum înainte – mai multe detalii aici.
Articoluil este are elemente preluate de la FEMA – Federația Europeana a Asociațiilor de Motocicliști iar pentru ilustrație mulțumim colegilor de la FFMC – Asociația Motocicliștilor Francezi
